Flora si Fauna Comunei

Învelişul vegetal şi animal ce acoperă teritoriul comunei Balcani, aparţine în exclusivitate zonei de pădure. Suprafeţele acoperite cu păduri s-au micşorat continuu, iar în zona teraselor aflate în stânga Tazlăului au dispărut complet (în urma legii agrare de împroprietărire din 1921) cedând locul pajiştilor şi ogoarelor. În prezent, pădurile se află în zona montană şi a dealurilor aflate în dreapta râului Tazlău, totalizând aproximativ 62%.

Vegetaţia şi animalele de pădure din acest areal aparţin etajului nemoral unde se succed două subetaje:

  • a gorunetelor;
  • amestec de răşinoase şi fag.


Dintre speciile forestiere, fagul asigură masa lemnoasă mai mult decât toate celelalte specii luate la un loc. Se întâlnesc şi două areale mai mici cu tisă (Taxus - bacata) la pâraiele Tisăria şi Botezatu (Frumoasa). Arbuştii ocupă suprafeţe mai însemnate în arealele despădurite (alunul, cornul, măceşul, călinul, sângerul, mesteacănul, etc.).Până în 1989 se achiziţionau tone de zmeură, mure, coarne, măceşe şi ciuperci (ghebe) din această zonă.

Ciupercile: hribul (mănăterca), pânişoara, gheaba, chitarca, râşcovul, zbârciogul, păstrăvul, buretele negru, nisiparii, bureţii iuţi, gălbiorii sunt recoltate din primăvară până toamna târziu şi reprezintă o sursă de hrană pentru localnici.

Fauna este bogată în specii. În zona montană întâlnim : urşi, lupi, vulpi, veveriţe, cerbi, jderi şi căpriori, dar aceste specii coboară şi în zona subcarpatică, unde trăiesc mistreţi, viezuri, iepuri, etc. care asigură fondul de vânătoare. Lumea păsărilor este de asemenea foarte diferită iar în apele curgătoare întâlnim: păstrăvul, cleanul, mreana, boişteanul, moina, zvârluca (câra) şi mai puţin carasul provenit din lacurile din aval.

Determinate de formele de relief, climă, învelişul vegetal şi faciesul petrografic, solurile sunt diferite în cele două unităţi: montan şi subcarpatic. În unitatea subcarpatică, solurile de pădure sunt reprezentative prin: argilo-iluviale podzolite şi podzolice argilo-iluviale.

Diferenţa de altitudine din zona montană duce la etajarea solurilor care devin tot mai acide spre înălţime:

  • soluri brune acide montane;
  • soluri podzolice brune;
  • soluri humico-silicate.


Fertilitatea solurilor, chiar şi a celor aluvionare din Lunca Tazlăului, sunt sărace, dar prin aplicarea îngrăşămintelor naturale sau chimice, se obţin recolte mulţumitoare de porumb, trifoi, lucernă şi cartofi.